Email marketing communication – step by step

“Avem o campanie in derulare si vrem sa o promovam pe email. Ajuta-ne sa pregatim un vizual pe care sa-l trimitem catre abonatii nostril”.

Daca esti client al unei agentii de marketing, ai rostit aceste cuvinte de zeci de ori. Daca te numeri printre cei care lucreaza in agentie, le-ai auzit si mai des. Client si agentie va puneti pe treaba: creati continutul, alegeti imaginile, le puneti laolalta pentru ca apoi sa trimiteti mail-urile si sa asteptati rezultatele. Dar sunt rezultatele cele asteptate?

Asa cum mai spuneam si cu alte ocazii, nu exista retete si totul trebuie testat, dar in continuare vom incerca sa prezentam cateva guideline-uri generale pentr crearea unei campanii de e-mail marketing.

Campul “From” si subiectul

Studii recente arata ca oamenii petrec in medie 3 – 4 secunde gandindu-se daca sa deschida sau nu un anumit email. La ce se uita ei in acest timp? In primul rand la campul “From”. Stiu cine imi trimite emailul, am fost de accord sa primesc informatii de la ei, sunt de incredere? Daca abonatul a raspuns cu “da” la toate aceste intrebari, atunci ai trecut primul test.

Urmatorul pas este subiectul. Acesta trebuie sa fie intotdeauna relevant, interesant, sa-i comunice inca de la inceput de ce l-ai contactat si ce informatii vrei sa-i transmiti. Sa-i starneasca interesul. Cu cat corespunde mai mult cerintelor de mai sus, cu atat creste probabilitatea ca emailul tau sa fie deschis.

Vizualizarea online

Mai ales in comunicarea B2B, dar si in cea B2C sunt frecvente cazurile in care destinatarii, mai ales din motive de securitate, nu incarca imaginile. Ofera-le abonatilor tai posiblitatea de a vizualiza informatia in format online, in browser. Nu-ti face abonatii sa il caute in corpul emailului, plaseaza linkul catre aceasta versiune intr-un format lizibil inca din prima parte a emailului, deasupra headerului.

Headline/header – Lupta pentru scroll-down!

Aici e momentul in care abonatul va decide daca parcurge restul mesajului tau sau nu. Nu il pierde prin mesaje ambigue sau prea generale. Fie ca te folosesti de informatie in format text sau poza, headline-ul trebuie sa fie concis si sa sublinieze esentialul. Acesta ar trebui sa constituie un argument care sa determine abonatul sa acorde timp mesajului tau.

Imagini vs text

Nu trimite toate informatia in format poza si foloste text insotit de imagini. Asa cum spuneam si mai sus, din varii motive abonatii pot sa nu incarce imaginile, deci vor vedea doar informatia in format text editabil. Gandeste-te cat la suta din mesajul tau se transmite in acest caz.. Destul incat sa convinga abonatul sa parcurga emailul? Destul incat sa dea click? Daca nu, atunci e cazul sa schimbi complet layoutul si sa folosesti unul care echilibreaza raportul imagine/text.

Tot aici ar fi de mentionat ca nu e indicat sa incarci emailul cu imagini. Foarte probabil ca abonatul sa fie distras de  catre imagini si sa treaca cu vederea call-to –actionul , deci si actiunea pe care tu vrei sa o intreprinda in final. In plus, e foarte posibil ca uneori imaginile sa se incarce mai greu si astfel sa testezi rabdarea abonatilor.

Relavanta prin targetare

Fii relevant. Cei de la MarketingSherpa denumesc relevanta ca fiind “compatibilitatea dintre mesajul trasmis si motivatiile celui care il primeste”. Altfel spus, mesajul trebuie sa fie relevant pentru cel care il citeste, nu pentru cel care il transmite. Nu arunca toata informatia pe un layout in ideea de a avea cate putin pentru fiecare. In schimb foloseste personalizarea sau contentul dinamic, astfel incat fiecare  abonat sa primeasca exact informatia de care ar putea sa fie interesat.

Anxietate sau frictiune

Pe langa cresterea relevantei, la fel de importanta este reducerea anxietatii si frictiunii. Anxietatea poate fi cauzata de informatiile prezente in mail. Daca parcurge email-ul de la tine, ar putea abonatul sa aiba intrebari sau indoieli cu privire la mesajul transmis? Formuleaza informatia cat mai clar cu putinta astfel incat sa nu lasi loc de interpretare si raspunzi inca de la inceput tuturor intrebarilor care pot aparea in mintea celui care primeste mesajul tau.

Frictiunea reprezinta rezistenta psihologica la anumite elemente ale email-ului. De exemplu daca ai prea mult text, destinatarul poate deveni nerabdatoar pentru ca trebuie sa piarda prea mult timp ca sa ajunga la subiect. Iarasi, daca ii lasi prea multe actiuni din care sa aleaga, poate sa nu aleaga niciuna. Daca ai pus un box de text la stanga, apoi unul in partea dreapta ai altul din nou in stanga, l-ai ametit de tot!

Incearca sa pastrezi un mesaj linear, scurt si la obiect, care sa fie usor de parcurs si care sa-i mentina interesul treaz.

Call-to action

Acesta reprezinta acea actiune pe care vrei ca abonatul sa o faca. Fie ca vrei sa vada mai multe detalii, sa confirme sau sa cumpere ceva, explica-i foarte clar despre ce e vorba si nu ii face false promisiuni. Daca ii spui in email “rezerva acum”, clar fa trimiterea intr-o pagina de formular in care intr-adevar poate sa rezerve produsul x. De asemenea, e important sa nu ii ceri un nivel de angajament foarte mare, de exemplu foarte utilizatul “cere oferta”. Conform studiilor, un client va fi pregatit sa intre in contact cu un reprezentant al firmei doar dupa ce este in proportie de 70% deja decis in privinta unei achizitii. Nu-l grabi pentru ca il vei pierde!

Folosirea landing page-urilor

Evita sa pui prea mult text pe index si foloseste link-uri pentru a directiona abonatii pe site-ul tau sau in pagini secundare special create pentru a completa informatia. Insa ai grija si la numarul link-urilor folosite. Potrivit studiului “Email creative that works: An evaluation of opens and clicks associated with various creative elements” a celor de la Silverpop, cu cat numarul link-urilor este mai mare intr-un mesaj, cu atat rata de click este mai scazuta.

Collaborative filtering – aplicatii practice

Collaborative filtering (numit in continuare CF) este o tehnica de targetare comportamentala aplicabila in multiple arii ale marketing-ului. Principiul pe care functioneaza este acela de a face predictii automate (filtrare) asupra intereselor consumatorilor, functie de gusturi comune, imparasite si de alti (colaborare).

Ipoteza ce sta la baza functionarii CF este ca cei ce au fost de acord in trecut asupra unui subiect, tind sa fie de acord si in viitor asupra aceluiasi tip de subiect. Pe baza acestui principiu functioneaza sistemele de recomandari folosite de Amazon, Netflix, LastFm etc – prin CF sunt recomandate carti, filme si muzica pe care probabil ca utilizatorii vizati le vor prefera, avand in vedere optiunile lor (si ale multor alora) deja exprimate, legat de ce anume le place si ce nu. Acest colaj de preferinte permite predictibilitatea viitoarelor alegeri.

Desi CF poate aminti de un sistem de tipul “Big Brother is watching you”, adevarul este ca tehnica prezinta mult potential atunci cand este folosita asa cum trebuie. De exemplu, in telemarketing aceasta tehnica nu mai reprezinta de mult ceva revolutionar ci este deja o practica comuna. Exista situatii concrete ce au facut obiectul unor studii de caz, in care agentii de call center ce au oferit la cross-sell produse deja validate prin tehnici CF au inregistrat dublari ale ratelor de cross, de la 20 la 40%.* Aplicatiile folosite in telemarketing pot merge pana acolo incat sa propuna singure agentului de telesales care sa fie produsul oferit ca si cross-sell si sa il afiseze pe ecran in timp real, toate acestea in timp ce agentul inchide order-ul pentru produsul pentru care clientul a sunat initial.

In email marketing insa, CF este abia la inceput de drum. Pentru a putea folosi CF la adevaratul potential, este nevoie de un efort in planificare, un efort financiar pentru implementare si nu in ultimul rand, o baza de clienti suficient de larga incat rezultatele filtrarii sa fie relevante pentru fiecare utilizator in parte.

Putem sugera cel putin 4 exemple de abordari ce scot in evidenta  potentialul unei strategii ce include CF, atunci cand email marketing este doar o componenta dintr-o imagine de ansamblu:

1. Folosirea datelor logate intr-un magazin de e-commerce

In momentul in care site-ul este vizitat din sursa email, se face trimiterea adresei de email sau a unui ID unic care sa fie monitorizat in Google Analytics si care sa capteze faptul ca userul a facut o achizitie in site. Avand in vedere ca sursa identificata este email, logarea are loc automat (este recunoscuta adresa si se autentifica).

Ipotetic vorbind, daca produsul pe care un utilizator a dat click din email este un aparat de fotografiat, ne intereseaza sa folosim informatia punand problema in felul urmator: care sunt top 5 aparate de fotografiat ce au fost accesate in site in ultimele 5 zile si cum putem trimite cea mai accesata oferta de aparate de fotografiat, in timp real, utilizatorului care viziteaza site-ul. Ambalarea mesajului trimis poate fi de forma: “cel mai popular produs al momentului” iar felul in care ar putea sa ajunga la vizitator este afisarea vizuala, de exemplu prin intermediul unui floating overlayer.

2. Folosirea istoricului de achizitii intr-un magazin de e-commerce

Site-ul analizeaza istoricul de cumparaturi al utilizatorului logat (daca exista un instoric compus din cel putin 2-3 produse) si il compara cu intreaga baza de date, facand matching cu acei useri ce au in istoricul de achizitii produse similare in proportie de cel putin 75%. Urmeaza sa ii fie oferite produse pe care acei utilizatori le-au mai cumparat, insa care nu au fost achizitionte inca si de utilizatorul in cauza. Ca si plasare in site, sectiunea de astfel de produse poate aparea oriunde pentru a capta atentia userului.

3. Oferirea de oferte cross sell la finalizarea achizitiei, in cosul de cumparaturi, intr-un magazin de e-commerce

In momentul in care un utilizator a completat un proces de achizitie, i se poate oferi in pagina de multumire o linie de produse ce sunt considerate cele mai reprezentative, avand in vedere produsul cumparat recent si istoricul de cumparaturi al utilizatorului (daca exista)

O alta varianta este integrarea functiei de cross-sell in shopping cart, intr-un pas intermediar – de exemplu imediat inaintea alegerii optiunii de plata pentru produsul cumparat. Produsele de cross ofertate sunt alese dupa aceleasi criterii CF (ce a mai fost cumparat impreuna cu acest produs + ce altceva au mai cumparat cei care au acelasi istoric cu clientul). Ideea aici ar fi ca alegera produselor de cross sa nu fie neaparat alese pe principii de complementaritate (se potrivesc cu produsul principal sau sunt accesorii) ci pe principii CF.

Pentru a merge mai departe si pentru a creste ratele de conversie, aceste cross-uri pot beneficia de un discount semnificativ daca vor fi cumparate impreuna cu produsul ce se afla deja in cosul de cumparaturi. In acest fel, intreg pachetul beneficiaza de un discount si este, in principiu, mai atractiv decat daca aceste produse ar fi achizitionate separat.

4. Abandonarea cosului de cumparaturi

In abandonul cosului de cumparaturi, o situatie uzuala in ecommerce, cea mai des intalnita abordare este aceea de a trimite un reminder utilizatorului via email, in cel mult 2-3 ore, care include sau nu un extra incentive (discount, cadou etc) pentru a finaliza cumparatura. Prin folosirea CF insa, ar putea fi incluse mai multe tipuri de mesaje in aceasta alerta automatizata, printre care sugeram insertia unei linii de produse alternative, sub produsul sau produsele principale ce au facut subiectul abandonului. In cazul in care abandonul achizitiei a fost influentat de lipsa atractivitatii produsului, variantele alternative oferite ar putea mari sansa unei conversii. Selectia ofertei se va face pe baza principiilor CF ce vor oferi produsele cumparate deja de catre utilizatorii ce impartasesc un istoric de cumparaturi similar cu cel al utilizatorului in cauza.

IP dedicat sau share

In weekend discutam cu un potential client care are un magazin online cu o baza de date de ~50.000 de adrese de email. Intial am fost mirat sa aud ca au doar 50.000 de adrese pentru ca, din cate stiam,  fac trimiterea newsletterelor prin mai multe IP-uri dedicate….si intrebarea mea a fost: “de ce mai multe?” Raspunsul: “nu stiu,  asa e in contract!” Discutia a continuat cu intrebarea mea legata de timpul de trimitere…raspunsul: “ o ora…”

Ieri, un client ma intreaba daca pentru ei trimitem emailuri printr-un IP dedicat…si de aici a venit nevoia de a explica putin motivele pentru care ai avea nevoie, sau nu, de un IP dedicate; exista cazuri in care beneficiile pot fi mai mari decat dezavantajele dar si invers.

Sunt multe motive pentru care un client sau un ESP se poate gandi ca nu care nevoie de un IP dedicat ci chiar de mai multe:
1.    am nevoie sa izolez fiecare client pe un IP dedicate pentru a administra mai bine reputatia la nivel de IP;
2.    am nevoie de mai multe IP-uri dedicate pentru un client ca sa administrez mai bine volume mari de emailuri;
3.    am nevoie de mai multe IP-uri ca sa evit limitarile impuse de ISP-uri (in special AOL);
4.    am nevoie de mai multe IP-uri per client ca sa administrez mai bine problemele de filtrare a emailurilor;
5.    am nevoie de mai multe IP-uri pentru redundata legata de incarcarea retelei, redundata pentru cazurile de black-listing;
etc.

Daca am vorbi despre cazul 1: am nevoie sa izolez fiecare client pe un IP dedicat pentru a administra mai bine reputatia la nivel de IP;

Partea buna:
DKIM muta treptat reputatia la nivelul unui token asociat unui domeniu, ponderea reputatiei la nivel de domeniu probabil ca acum cantareste cam 30-40% (asta bazat pe o estimare a datelor care le analizam noi), restul reputatiei este inca la nivel de IP.
Daca mai multi client folosesc fiecare IP-uri dedicate, asta inseamna ca intr-un caz teoretic clientul care trimite emailuri legitime nu va fi penalizat pentru problemele clientului care trimite emailuri ilegitime…si foarte important si reciproca este valabila.

Am spus mai sus “intr-un caz teoretic” pentru ca exista multe “daca-uri”.

Ce e rau:

–    Orice IP nou, alocat pentru trimiterile unui client – este nou, implicit nu are nici o reputatie in fata ISP-urilor, asta inseamna ca va fi nevoie de timp pentru ca emailurile sa ajunga la o rata de acceptare acceptabila.
In multe cazuri trimiterea si a cateva mii de emailuri zilnic printr-un IP nou este vazuta ca un potential pericol de ISP-uri, asta nu inseamna insa ca emailurile tale vor fi blocate, ci doar vor fi tratate cu o prioritate foarte mica, adica vor fi acceptate in Inbox sau in folderul de Spam dupa ce emailurile care provin din surse mai de incredere au fost procesate.
Pentru client asta inseamna ca va trebui sa aiba rabdare o perioada de timp pentru ca viteza de trimitere sa fie una normala si emailurile eventual sa ajunga in Inbox.

–    Sunt clienti care nu au volumul necesar saptamanal pentru ca un ISP sa poata crea o reputatie pe baza volumului pe care il trimit. In acest caz ISP-urile vor trata sursa respectiva de emailuri ca fiind in permanenta una noua sau o vor clasifica in zona de unknown…(neutra in cazul fericit).

–    Reputatia va fi legata de IP, dar ISP-urile nu sunt asa usor de pacalit sa nu recunoasca incercarile de a trisa sistemul de filtrare. Daca noi, ca ESP, avem un mix de clienti: cu o reputatie buna si proasta,  izolarea clientilor pe IP-uri nu este suficienta pentru ca clientii cu o reputatie proasta trag in jos reputatia noastra ca ESP mai mult decat o pot ridica clientii cu o reputatie buna….este ca intr-un cartier rau famat: chiar daca exista cateva familii bune care locuiesc in acel cartier, intotdeauna ne va fi frica sa vizitam un astfel de cartier; la fel si ISP-urile se vor feri de astfel de ESP-uri.

–    In ultimii 2 ani reputatia se muta incet dar sigur catre reputatia domeniului…care de la sine simplifica mult lucrurile si izoleaza si mai bine fiecare sender, fara sa fie necesara infrastructura dedicata; totusi primul nivel de filtrare ramane la  nivel de IP si viteza de trimitere este strict conditionata de reputatia IP-urilor, insa odata ce un IP are o reputatie buna, filtrele vor analiza reputatia domeniului care apare la sender dar si a celor din corpul emailului.

Daca esti “the good guy” si esti sigur ca  ai proceduri clare de colectare a adreselor de email si mentenanta a listelor, probabil cel mai bun lucru care il poti face nu este acela de a cere ESP-ului un IP dedicate, ci sa te asiguri ca alegi ESP-ul care are si aplica practicile cele mai clare si cele mai restrictive privind gestiunea reputatiei clientilor, pentru ca daca esti intr-un cartier bun…e mai putin probabil sa ai probleme.

Un expert anti-spam worldwide devine consultant White Image

Pentru cei care au incercat vreodata sa intre in legatura cu un ISP stiu ca de mult ori nu primesc nici un raspuns, insa cand unul dintre cele mai apreciete nume in industria anti-spam accepta sa lucreze alaturi de tine ca si consultant inseamna ca am reusit sa creem un nivel de incredere destul de mare in industrie.

Nu avem accordul sa-I comunicam numele, insa putem spune ca este o persoana care a colaborat cu echipele de anti abuse ale catorva ISP-uri din top 5 in crearea tehnolgiilor de filtrare ale acestora…. Well asta nu inseamna insa ca ne va dezvalui vr’unul din secretele din spatele acelor tehnologii. Inseamna doar ca vom putea raspunde mult mai rapid unor probleme de abuzuri, vom putea izola si preveni mult mai bine eventuale incidente astfel incat sa asiguram in contiunare cea mai buna rata de livrare in Inbox.

Poate nu intamplator toate acestea se intamplat in momentul in care 75% dintre IP-urile noastre au scor de reputatie maxim, 100, in sistemul de reptutatie al celor de la Return Path.

Iluzia costului per lead in publicitatea online…

Nu putem spune ca suntem specialisti in gestiunea spatiului media, insa la Email Marketing Academy a venit vorba de vanzarea spatiului media la click. Problema apare atunci cand un marketer doreste acces la audienta unui site premium insa vrea sa plateasca la click, sau la lead generat si nu la afisari. Problema pare si mai dubioasa daca ne gandim ca Google sau Facebook iti ofera oportunitatea de a plati la click generat.

Daca ar fi insa sa analizam obiectiv lucrurile, problema s-ar pune cam asa: ai un numar de afisari pe care trebuie sa le imparti intre niste advertiseri astfel incat site-ul tau sa aiba niste incasari care sa-ti permita sa livrezi contentul de calitate langa care vor sa fie advertiserii tai pentru ca si cititorii si-l doresc.

Google si Facebook sustin temporar ca au suficient de multe afisari, astfel incat afirma ca iti vand publicitate la click, insa oare lucrurile stau chiar asa in mod real?

Am facut un test chiar pentru promovarea trainingului nostru pe Facebook. Am avut 2 ad-uri identice, targetate pe acelasi public:

  • un ad  platit la click
  • un ad platit la mia de afisari

Pentru fiecare ad am ales sa platim maximul din pretul recomandat de Facebook (la momentul creari lui, ce e drept nu am urmarit evolutia pretului). Ambele campanii le-am inceput simultan.

Rezultatele in luna mai :

  • campania la click: 24 de click-uri generate
  • campania la afisari: 191 de click-uri generate

Persoane unice atinse:

  • campania la click: 1,013
  • campania la afisari: 43,488

Impresii generate:

  • campania la click: 3.748
  • campania la afisari: 634.924

Timpul de desfasurare al campaniei: 30 de zile, target selectat pentru ambele campanii ~120.000 de persoane.

Concluzia: Facebook in mod evident afiseaza campaniile la click doar atunci cand este loc…cand celelalte campanii la afisari permit acest lucru; este singura explicatie pentru care campania de click a atins doar 1013 persoane unice cu o frecventa de ~3 vs 43K la o frecventa de ~16.

Insa iluzia platii la click inca functioneaza…dar doar pentru cei care se multumesc cu 24 de leaduri vs 191 in 30 de zile. Probabil, daca busiess-ul in care activezi nu este sub presiunea timpului, economia care o faci la costul per click care este cam de 2.7 merita “riscul” de a plati publicitatea la un cost per lead si nu la cost per afisari, pentru ca, costul per lead este singura diferenta in favoarea sistemului de plata per click (0.16$ vs 0.44$). In momentul reevaluari acestei campanii, cand am scris aceasta semi analiza pretul recomandat pentru click din campania pe click era cam dublu decat cel pentru afisari, ceea ce cumva valideaza riscul pe care si-l asuma Facebook.

Userii inactivi, oportunitate sau problema?

De aproximativ doi ani se discuta, la nivelul industriei, despre cea mai buna metoda a administra userii inactivi. Exista doua trenduri; un nou trend care sustine necesitatea de a pastra userii inactivi in lista, iar celalalt, oarecum traditional, care sustine eliminarea acestora din lista.

Daca ar fi sa incepem cu cel traditional, in urma cu cativa ani ideea de a elimina din lista userii inactivi avea in vedere faptul ca exista adrese abandonate sau adrese create special pentru abonarea la diverse newslettere. Insa, in timp aceasta acceptiune s-a modificat putin, pe masura ce industria a devenit mai responsabila.

Modificarea majora la modul de abordare traditionalist a fost generata de faptul ca mai nou Gmail si Hotmail analizeaza modul in care userii lor interactioneaza cu emailurile fiecarui sender, considerand emailuri intruzive si posibil spam-uri  emailurile care sunt nerelevante si implicit nu sunt citite/deschise de userii lor. Astfel, eliminarea userilor inactivi din lista reduce riscul unor eventuale probleme de deliverabilitate, existand o probabilitate mai mare ca emailurile sa fie plasate in Inbox. Iar trimiterea in mod repetat la adrese inactive genereaza riscul ca ISP-urile sa plaseze o parte insemnata din emailuri in folderul de SPAM, riscand astfel sa treaca neobservate chiar de userii activi.

In  plus, abordarea traditionalista are si o componenta profunda de marketing si anume analiza RFM, care spune ca userii care nu genereaza comenzi sau nu relationeaza cu comunicarile primate sunt si cei care au o probabilitate foarte mica de a genera venit si implicit genereaza costuri, costuri provenite de la comunicarea cu ei.

Abordarea moderna sustinuta in special de Dela Quins, care a vorbit si la Bucuresti la Marketing in Direct, spune ca userii inactivi pot lansa oricand comenzi si ca din datele unor companii aflam ca exista useri care timp de 2 ani nu au citit/interactionat cu niciun email si apoi au redevenit activi lansand comenzi.

In plus, un alt beneficu al comunicarii cu userii inactivi este partea de branding. Adica, chiar daca userii nu citesc emailul, vazand brandul tau in permanenta in Inbox, ajuta la cresterea notorietatii brandului si la mentinerea notorietatii spontane la un nivel ridicat.

Abordarea moderna se bazeaza pe faptul ca, totusi, comunicarea prin email este atat de ieftina incat merita sa comunici si cu cei inactivi fara sa te gandesti prea mult la costuri.

Din perspectiva noastra, ambele variante au atat plusuri cat si minusuri, iar noi consideram ambele variante ca fiind abordari minimaliste ale comunicarii. Spunem asta, pentru ca nici una din variante nu ia in considerare ciclul de viata al unui client si nici timpul mediu intre doua achizitii succesive, daca vorbim de vanzare. In cazul emailurilor de content, probabil ca ar trebui facuta o analiza a intereselor trecute ale userilor inactivi si al momentului in care acestia au renuntat sa mai citeasca mesajele noastre, pentru a alege varianta corecta.

Email marketing & social media integration

Multi inca considera ca este o lupa intre email marketing si social media si asteapta sa vada cine este invingatorul, ideea este ca invingatoare este conexiunea puterinca care exista intre cele doua tactici si faptul ca cele doua se completeaza reciproc atunci cand vine vorba de:
–    Cresterea audientei
–    Ascultare vocii clientilor
–    Udaptarea pentru etapa trecerii la smart phones

Afla cum sa faci cele doua tactici sa lucreze impreuna

Genereaza lead-uri si creste listele de abonati folosind targetarea comportamentala.

Cresterea bazelor de date organice intampina in majoritatea cazurilor dificultati datorita amplasarii necorespunzatoare a zonelor de colectare lead-uri si datorita neglijarii acestui aspect in momentul proiectarii site-urilor.

In plus, chiar si pentru site-urile in care zona dedicata abonarii a fost atent proiectata, aceasta poate trece neobservata de catre cele mai calificate lead-uri.

Daca ar fi sa clasificam vizitatorii unui site in leaduri, probabil cel mai relevant indicator ar fi modul in care interactioneaza cu site-ul si am avea:

– Bounce-urile(Glanced) – cei care ajung pe site dintr-o oarecare greseala si parasesc site-ul dupa mai putin de 4 secunde;

– Skim useri – cei care petrec pe site intre 4 si 8 secunde cautand ceva care sa le atraga atentia;

– Vizitatori, potentiale lead-uri – care petrec pe site minim 9 secunde; acestia la randul lor pot fi clasificati in mai multe categorii:

  • Cei care nu stiu exact ce cauta, vor pur si simplu sa se documenteze intr-un anumit domeniu, sau legat de o anumita categorie de produse;
  • …..

Afla totul despre cum poti targeta cele mai valoroase leaduri

Don’t blame it on the youth

“With the rise of Golden Triangle of technology (mobile, social and real-time), technology is not just for the geeks, it’s now part of our lifestyle. How we use this technology says everything about us, and we’re starting earlier and earlier

A study by security company AVG and Research Now surveyed 2200 mothers in North America (US and Canada), the EU 5 (UK, France, Germany, Italy and Spain), Australia/New Zealand, and Japan, and found that 81 percent of children under the age of two currently have some kind of digital profile or footprint, with image of them posted online. 92% of US children have an online presence created for them by the time they are two years old. In many cases, a digital presence is born before the child, with sonograms (23 %) actively published and shared on social networks and blogs.

A digital presence is now just a way of life…”

The end of business as usual

Erori de previziune. Lifetime value vs short time profit

La inceputul secolului trecut cand Daimler a realizat primele autovehicule pe benzina a chemat cei mai renumiti profesori pentru a-i ruga sa faca o previziune legata de numarul de autovehicule care vor fi pe glob peste 100 de ani. Dupa cateva luni de munca asidua, in care acestia au analizat toti factorii de influenta si i-au prezentat lui Daimler previziunile lor, rezultatul ar putea sa ne mire: 1.000.000 de autovehicule.

Da, cei mai buni experti ai timpului au apreciat ca in 100 de ani vor fi pe glob in circulatie aproximativ 1.000.000 de autovehicule. Sincer nu stiu exact cate autovehicule sunt acum in circulatie in lume dar stiu ca e vorba de aproximativ 1 miliard.

Factori limitatori

De ce oare cei mai buni experti au ajuns la cifra de 1 milion? In nici un caz dintr-o eroare de calcul ci datorita lipsei de viziune. La vremea aceea primele autoturisme erau conduse doar de soferi de meserie/profesionisti, iar expertii timpului nu au putut sa treaca peste acest factor limitator. Ceea ce ei au facut de fapt in acel moment a fost sa estimeze cati soferi profesionisti ar putea sa fie in lume peste 100 de ani, iar din acest punct de vedere s-ar putea sa fi avut dreptate.

In secolul 20 modelul marketingului s-a bazat pe a gasi mai multi clienti pentru un produs disponibil si marketerii au luat in considerare un nou factor limitativ in realizarea previziunilor lor: lipsa clientilor, generata de aparitia tot mai multor marci si produse cu functii asemanatoare.

Life time…

In secolul 21 am descoperit ca un client te alege pe tine in detrimentul concurentei din motive relativ similare si, surprinzator, neconsiderate ca prioritare de catre multi directori executivi precum: increderea, calitatea relatiei etc (atat in B2B cat si in B2C).

In contrast cu aceste rezultate majoritatea managerilor sunt inca focusati asupra produselor si tehnologiei.

Daca clientii pot genera in prezent valoare prin doua modalitati (cumparand produse si servicii; folosind resurse pentru asistenta si service) ei genereaza in acest fel atat vanzari cat si costuri. Presupunem ca te pregatesti sa le oferi cele mai bune produse.

Crezi ca totul va fi perfect? Ce se intampla daca maine acestia isi schimba intentia de a cumpara de la tine? Ar insemna ca valoarea lor pe intreg ciclu de viata ca si clienti (LTV- Lifetime value) va avea urcusuri si coborasuri, si din pacate aceste schimbari apar in prezent dar se resimt abia mai tarziu.

Ceea ce nu masuram nu putem optimiza … Ar trebui sa luam in considerare serios acele activitati de marketing care distrug valoarea pe care un client o poate genera pe termen lung prin accentul foarte mare pus pe a vinde pe termen scurt.

Ca efect al actiunilor pe termen scurt vom reusi sa NU cream o relatie, exploatand la maxim momentul si reducand constant valoarea pe care un client o poate crea pe termen lung.

In prezent nu sunt multe firme care iau in calcul LTV atunci cand gandesc un program de marketing deoarece inca se mai considera ca trei promotii consecutive vor avea rate de raspuns apropiate si probabil din acest motiv aceste actiuni se evalueaza doar calculand un indicator care este ok, dar are multe limitari, Return on Investment (ROI), fara a se lua in considerare valoarea creata unui client.

In secolul 21, in care clientii isi schimba foarte des preferintele, atentia acordata fiecarui canal de comunicare este vitala in supravietuirea pe piata; astfel daca in actiunile de promovare prin marketingul direct traditional, variabila cost impune o buna disciplina, deoarece ratele mici de raspuns pot face foarte usor o actiune sa devina neeconomica, in email marketing costurile foarte mici ne impun sa ne concentram asupra valorii pierdute prin reducerea ciclului de viata a unui client datorita mesajelor nerelevante trimise acestuia.

In stransa relatie cu nerelevanta este frecventa. Un studiu Carlson Marketing Group din 2003 releva faptul ca spre deosebire de mediile traditionale unde, dupa o frecventa de x se considera ca nu se mai imbunatateste indicele de retinere a mesajului, in crearea unei relatii depasirea frecventei de optim nu doar ca genereaza cheltuieli suplimentare dar conduce si la degradarea relatiei stabilite.

Din pacate se pare ca din pacate cei mai multi clienti ii pierdem din cauza noastra. Nu pentru ca produsul concurent este mai bun … ci pentru ca nu reusim sa cream o relatie.

Articol scris in august 2005, si inca valabil.